Proiectul DRAGĂ ARHIVĂ. LABORATOR DE INOVAȚIE MUZEALĂ a avut în portofoliu o gamă foarte variată de activități, între care realizarea Salonului Arhivei, o nouă sală în completarea expunerii permanente a Muzeului Țăranului, tururi ghidate și ateliere în laboratorul de lucru al Arhivei și în expoziția-șantier (ca experimente muzeale cu publicul, în scopul dezvoltării de noi comunități de vizitatori), ateliere de educație muzeală, întâlniri informale și focus-grupuri, un performance experimental muzical, un atelier performativ de fotografie experimentală analog, cursuri de curatoriat și marketing muzeal, sesiuni de mentorat / workshopuri și o rezidență artistică organizată în colaborare cu partenerul norvegian (PRAKSIS) și multe altele.
Tururi ghidate și ateliere de explorare arhivistică
Proiectul a fost un bun prilej pentru întâlnirea cu publicul. Numeroasele tururi ghidate și vizite în șantierul de lucru al expoziției au oferit unui public care nu interacționează în mod curent cu Arhiva posibilitatea de a se familiariza cu fondurile de arhivă și cu informații de specialitate din domeniul istoriei fotografiei. Peste 150 de persoane, de la adolescenți curioși la studenți și cercetători direct interesați de conținuturile tematice din arhivă, au interacționat nemediat cu colecțile de arhivă, au parcurs scurte istorii ale muzeului, au aflat despre istoria fotografiei în România și diferitele tehnologii și suporturi de înregistrare, au explorat conținuturi etnografice.
Focus-grupuri și ateliere pentru adolescenți
În cadrul proiectului au fost derulate campanii de comunicare în rândul elevilor de liceu în scopul obținerii unor informații de interes pentru calibrarea activităților din proiect (ateliere de creativitate, sesiuni de lucru de strategy-making, acțiuni de promovare). În acest sens au fost organizate două focus-grupuri cu elevi de la Colegiul Național Gheorghe Șincai, București, moderate de echipa Arhivei Etnologice și de educatori muzeali.
Sound performance
Pentru că spațiul care urma să găzduiască Salonul Arhivei nu era potrivit pentru o expoziție, având o acustică foarte slabă (un sunet circula 4,6 secunde înainte de a face loc următorului) era nevoie de lucrări de amenajare. Până la corecția acusticii, ecoul sălii a fost transformat în instrument de lucru printr-un eveniment – experiment sonor susținut de Teo Rădulescu.
Arhitect pasionat de sculpturi sonice și muzicale și autor al ambianței sonore pentru o serie de scurtmetraje și piese de teatru, artistul a invitat publicul într-o călătorie muzicală inspirată de fondurile Arhivei, în două sesiuni de live performance, sub genericul aud.ascult | sound performance cu Teo Rădulescu.
Atelier de fotografie veche
În parteneriat cu studioul fotografic Ambrotipescu și One World România, a fost organizat un atelier de fotografie veche. Paul Aioanei, cunoscut și ca Ambrotipescu, este unul dintre puținii fotografi din Europa care realizează fotografii în tehnica colodiului umed pe suport de sticlă (ambrotipii) și metal (ferotipii). Atelierul i-a transpus pe participanți în atmosfera unui studio de fotografie de secolul XIX, printr-o demonstrație în timp real a realizării unei ambrotipii: de la pregătirea materialelor (sticlă și soluții chimice) până la aparate de fotografiat și developarea clișeului. Mai mult, chimicalele și soluțiile folosite au fost preparate după rețete originale, preluate din studii și manuale din secolul XIX.
Ateliere de creativitate
Doamna, noi nu voiam să venim la acest muzeu şi acum nu vrem să mai plecăm.
Proiectul s-a adresat și copiilor din ciclul primar și gimnazial – 85 de copii au participat la ateliere care le-au oferit, într-un mod ludic, ocazia de a descoperi tipuri de obiecte care pot ajuta la reconstituirea unor mici bucăți de istorie locală. Atelier de născocit poveşti „de acum” despre oameni „de atunci”, teatru de umbre Cine-a fost stăpân la Gorj și Scoarța sunt cele trei ateliere special dezvoltate pentru a-i învăța pe copii ce înseamnă o arhivă, care este rolul ei într-un muzeu, cum poți identifica într-o expoziție nu doar obiecte de patrimoniu, ci şi foarte multe imagini şi alte elemente care fac parte dintr-o arhivă. Participanții au explorat elementele simbolice din arta țărănească și le-au translatat în viața lor de zi cu zi.
GHID DE DISCUȚII
sau cum să pornim o conversație onestă despre munca în muzee
Cum pot muzeele să devină spații mai accesibile, atractive, implicate în comunitate? În 2023, la Muzeul Țăranului am început o serie de conversații căutând să înțelegem care sunt așteptările și obiceiurile de consum cultural ale publicului contemporan – am organizat workshop-uri, focus-grupuri, discuții libere cu categorii diverse de vizitatori. Ne-am întâlnit cu specialiști din alte muzee și instituții culturale din țară și străinătate, pentru a învăța unii de la alții.
În timp ce ne concentram atenția pe nevoile publicului, am descoperit o problemă la fel de importantă: epuizarea cu care se confruntă personalul muzeal. Supra-solicitarea, birocrația excesivă, lipsa de resurse, căutarea permanentă de soluții sunt doar câteva dintre temele recurente care se pot traduce într-o stare de burnout pe care o trăiesc mulți dintre angajații din muzee. Ne-am dat seama că, pentru a avea grijă de patrimoniu, trebuie să învățăm să avem grijă de noi, lucrătorii culturali.
ARHIVE DESCHISE.
mic îndrumar pentru activarea potențialului economic și social al arhivelor
Ghidul realizat de colectivul proiectului oferă o introducere pas cu pas în universul și rolul arhivelor documentare. Acesta prezintă atât necesitatea conservării și protecției, cât și cea de accesibilizare a fondurilor arhivistice pentru publicul larg. Astfel, arhivele nu sunt văzute doar ca protectoare ale documentelor, ci și ca spații de (re)descoperire și integrare a lor în circuitele economice și sociale. De aceea, publicația a fost special concepută deopotrivă pentru specialiști și un public general, interesat de muzee și arhive.